Morar Ana-Maria

Sunt psiholog în domeniul sportului de performanță/ psiholog clinician cu formare in psihoterapie prin psihodrama și lucrez preponderent cu adulti si adolescenți unde acest bau-bau „performanță” apare foarte des. De asemenea, lucrez cu problematica doliului, stima de sine, creșterea resurselor personale, gestionarea stresului și a relațiilor, înțelegerea rolurilor sociale si ajustarea acestora in functie de nevoile personale.

Dorința de performanță nu apare doar în domeniul sportului, ci și în domeniul academic, la școală, în relații, la locul de muncă și în viața personală. Eu am avut o relație foarte apropiată cu această „performanță”, am trăit în aceeași casă, aveam și nume de alint: „aoleu mă faci de râs”. Acum s-a mutat, stă la 3 străzi distanță și nu pentru că am făcut-o atât de tare de râs ci pentru că am fost să îmi fac ochelari când ea îmi spunea că nu am probleme cu vederea. Perechea asta are protecție cu blândețe când mă uit în oglindă.

Obișnuiam să îmi setez obiective greu de atins unde aveam două variante: să nu reușesc și să fiu dezamăgită sau să reușesc și să fiu dezamăgită că nu am țintit și mai sus. În ambele variante, indiferent de rezultat eu simțeam același lucru că ar fi trebuit să pot mai mult și nu am reușit.

Performanța nu e un bau-bau dacă știm să ne uităm la ea. Performanța este despre a îți da voie să greșești, despre a accepta că progresul uneori este o linie verticală, iar alteori este în spirală și în ambele cazuri este la fel de valoros, tu ești la fel de valoros. Performanța vine cu disciplină și multă muncă, dar pe cât de mult muncim pe atât de mult să ne și bucurăm.

Performanța este un proces întreg care se termină cu un rezultat. Nu vreau să pară că diminuez importanța rezultatului, dar la un calcul simplu mi-am dat seama că petrecem mult mai mult timp pe drum, 8 ani de școală până la primul examen „important”, sute de ore de antrenament pentru cateva minute într-o competiție, ani de zile de cântat pentru un concert, ani de zile de desen pentru un tablou, multe cărți citite, multe schițe aruncate pentru acest text de câteva rânduri care ar trebui să sumarizeze și să transmită tot ce vreau să spun acum. Altădată aș fi căutat ca acest text să fie perfect, dar acum știu că dacă aș face asta peste 10 ani voi fi tot aici în fața laptopului încercând să potrivesc cuvintele cât mai frumos pentru a nu o auzi pe vecina de la trei străzi distanță strigând „aoleu te faci de râs”.

Prima ședință dureaza 50 de minute. Discutam despre problematica, stabilim obiectivele și începem partea de anamneza. De asemenea, stabilim frecventa, metodele de lucru și care sunt așteptările dumneavoastră.